Cum am ajuns sa-i dau dreptate lui Adrian Paunescu

Nu prea mi-a placut Adrian Paunescu. Nici ca poet, nici ca politician. L-am apreciat doar ca biblioteca ambulanta. In seara asta insa i-am dat dreptate si-am fost de partea lui in confruntarea 100% de la Robert Turcescu, unde a fost prezent si Costi Rogozanu, de la Cotidianul. (Om pe care l-am apreciat uneori). Titlu: „Problema Eminescu”. Tema acestei dezbateri: putem vorbi altfel si despre Eminescu decat ca simbol etc. Altfel decat in clisee, ci cu anumite detalii despre cum arata el, cum injura, cat bea si in ce fel se iubea cu Veronica Micle. Discutia a cazut in derizoriu cand Costi s-a comportat ca un berbec si a comparat poezia Doina cu Somnoroase pasarele. S-a incercat astfel umbrirea unei opere si un salt critic ciudat peste monumentul care ne-a hranit mai mult sau mai putin decenii la rand. Rasul lui Paunescu in fata acestor escaladari stupide a „problemei Eminescu” m-a facut sa-i dau dreptate. Soarecii din ziua de azi au anumite impresii de calatorie si le expun public de parca ar fi opere de arta. Nu sunt de acord si n-am fost vreodata cu ridicarea excesiva in slavi a lui Mihai Eminescu. Toate evenimentele pompoase au parut rosii aruncate pe obrazul poetului, la fel cum au fost si ideile celor care au publicat corespondenta Eminescu-Veronica Micle. Intr-un fel este ca si cum ti-ar scotoci politia in rufele din casa, asa cum spunea Paunescu. Excesul de zel in puparea dorsala a poetului mi-a starnit greata mereu. Nu si opera lui Eminescu de care berbecii au inceput sa pasca de parca ar fi la stana. Problema Eminescu este simpla. Ne uitam valorile si criticam lucrari care ne depasesc poate capacitatea de intelegere. Daca a spus Cartarescu despre Mihai Eminescu ca era negricios si avea bube etc, asta nu inseamna ca a facut un lucru interesant si ne-a ajutat sa-l intelegem pe poet. A facut o tampenie, iar soricei care citeaza doar nume de personalitati in domeniu chitcaie in urma mirosului pasilor lasati de un nou lider. Opinia mea este simpla: a te pisa in vant este o greseala. Cam asta au facut Robert si Costi la o emisiune care ar fi putut fi abordata altfel. Nu in genunchi, cum glumea Paunescu, dar nici sfidator.

Anunțuri

10 răspunsuri

  1. Eminescu! Pe cine mai influenteaza astazi poezia lui! Eminescu a fost scorneala regimului comunist care nu putea accepta ca un om de premiul Nobel ca Nichita sa rivalizeze cu Ceausescu. Eminescu va ramane doar in monografii prin faptul ca a preluat ideile lui Kant si Schopenhauer si a adus romantismul si pe meleagurile noastre. In rest era un individ tare nespalat, cu mare priza la damele de companie din Iasi, indragostit de o actrita a vremii(care nu dadea 2 franci pe el), plus un mare aspirator de boli venerice.Nu pot contesta faptul ca a fost un individ cult, dar sunt sigur ca va ramane doar in manualele scolare atunci cand ultimul dinozaur de la fosta scoala de partid isi va da duhul! E timpul sa regasim valorile autentice, nu povestile si dulcegariile epocii…

  2. Dupa 20 de minute m-am sucit…Da, ai dreptate…fiecare om cu propria lui biografie si cu propriile-i probleme, cu propriile patimi si boli…Eminescu e poporul roman, asa cum e el…nu se merita sa-l critic! Trebuie sa il iubim asa cum a fost. Si prima reactie e rezultatul indoctrinarii invatamantului de masa! Da! Nu in genunchi, dar nici sfidator!

  3. N-am vazut decat ultima parte a emisiunii.Nu stiu daca paunescu a avut sau nu dreptate,nu-l sufar de cand l-am vazut si auzit pe vremea Cantarii Romaniei,dar vreau sa-mi spun si eu parerea despre Eminescu.Nu sunt o mare cititoare de poezii,despre Eminescu stiu ca e cel mai mare poet al nostru,asa am invatat,asa am citit.Dar eu prefer sa citesc poezii de Nichita Stanescu,ciudat e ca l-am descoperit acum la batranete.Sper ca nu am suparat pe nimeni facand aceasta marturisire.

  4. Eminescu este unic…este super si tot ce a creat nu poate fi egalat nicicand…imi place si…de „dragul ei, a poeziei” am invatat Luceafarul in liceu.

    Din urma a venit Sorescu care mi-a refacut dorul de citit poezii acum la varsta a treia…scrie superb…

  5. total de acord cu tiberiu
    nici eu nu il sufar pe paunescu dar aseara turcescu s-a comportat ca un magar; pur si simplu arunca niste intrebari imbecile, citea tot timpul din numarul din dilema din ’97 unde eminescu a fost atacat (de parca pana in ’97 nu mai fusese atacat), lua tot timpul ca bun tot ce s-a scris acolo, rogozan nu are nici o treaba cu literatura, daramite cu eminescu, singurul care stia ceva despre eminescu era paunescu, dar nu era lasat sa isi termine ce avea de spus.
    cea mai tare faza a fost cand dupa o disputa de vreo 5 minute intre paunescu si rogozanu intervine si turcescu penibil: – de ce nu raspundeti la intrebare dle paunescu? la car paunescu: – care intrebare domnule?
    slaba emisiunea

  6. de acord, rogozanu e un gazetaras imbecil caruia i s-a cauta prea mult in coarne. paunescu e un porc, dinozaur etc., dar macar e un cititor si un iubitor de poezie adevarata. Turcescu a vrut sa se dea trendy si l-a adus pe colegu de la cotidianul sa combata „nationalistii”. un semidoct ingimfat si ala.

  7. Stefan: Sunt incantat sa intalnesc oameni care gandesc la fel. Slaba si inutila.

  8. CHEIA – Adrian Paunescu

    Mari poeti, de-a lungul vremii, au asemanat femeia
    Cu o floare, cu un soare, c-o zeita, cu scanteie, cu o apa, c-o papusa
    Eu, cum nu-s poet prea mare, zic ca seamana c-o usa.
    Usa catre fericire, usa catre mangaiere
    Usa ce spre taine duce galopand… luna de miere.
    Usa catre inrobire, usa jugului etern
    Usa care-ti deschide perspectiva spre infern.
    De, dar ca s-ajungi sa intri, e-o problema delicata
    Fiindca mai intai de toate, usa trebuie descuiata.
    Si treaba se face bine si devine fericita
    Nu cu cheia la-ntimplare, ci cu cheia potrivita,
    Cheia ei originala, orice usa-n lumea asta
    Dupa nunta si traditie are cheia ei si… basta!
    Dar de iei un gen de usa, simpla, dubla sau de tei
    Si-ai sa vezi ca merg la dinsa doua sau mai multe chei
    Stai, n-o sparge cu toporul, nu tipa, nu fa scandal
    Ia-ti mai bine portofelul si te du la tribunal.
    Ca sa-ti iei o alta usa, liber trebuie sa fii
    Si-asta costa, dupa leafa, de la 3 la 7 mii!
    Cand alegi o usa noua, trebuie s-o faci cu arta
    Sa n-aiba, Doamne fereste, broasca defecta, sparta…
    Ca broasca atat e buna pana n-a scapat la chei,
    Ca pe urma n-o mai fereci, nici cu doua nici cu trei
    E asemeni cu ulciorul, care dus prea des la apa
    Te trezesti ca-i sare smaltul, ori se sparge, ori se crapa
    Usa este ca gaina, ca abia cand e batrana
    Mai matura si mai coapta, face supa cea mai buna.
    Da, dar care om in viata nu si-a spus in gandul lui:
    „Da-o dracului de supa, vreau un piciorus de pui”?
    Usa este ca un loto, zice pustiului un tata
    Nu e nici o diferenta – dai un ban mai tragi odata
    insa,dragul tatii, afla, nu tine cat vesnicia,
    Ca exagerand cu joaca, ti se strica jucaria.
    Am vazut o usa care a trait in viata toata
    Ca o sfanta cuvioasa, si-a murit nedescuiata
    A urlat la dansa cerul,cu o voce ca de crai:
    Hei, stafie ingalbenita, poate vrei sa intri-n rai?
    Mars la iad, acolo-i locul pentru-o scandura uscata
    Ai trait degeaba-n lume si-ai ramas tot incuiata.
    Ce te temi mereu de usa! o sa-mi spuneti cu temei!
    Habar n-am: Bun! Perfect!
    Aveti dreptate, sa vorbim atunci de chei.
    Fiindca principalu-n lume, nu e gandul, nici ideea
    Nu e focul si nici roata, principalul este cheia.
    Si exista chei… O groaza, cati barbati, atatea chei,
    Ca de cind e lumea lume, cheile le tin la ei.
    Unele sint lungi si groase, sau subtiri ca un siret
    Altele mici, delicate, ce deschid si un fiset.
    Principalul nu-i marimea, important – la orice usa –
    E sa se lovesca cheia si sa fie… jucausa.
    Sa nu se-ndoaie-n broasca si sa tina la-nvartit.
    Chei de lacate, valize, de casete, frigidere,
    De camari, de manastire, pivnite sau sifoniere,
    Ar mai fi cheia franceza, cheia la casa de bani,
    Cheia de la TURNUL LONDREI sau facuta de tigani,
    Dara, ce te faci amice, ca din sute de modele
    Tu te chinui toata viata cu o cheie de… sardele!
    Merge ea cat merge bine, dar apoi prinde rugina
    Si-atunci nici
    Gerovitalul n-o mai scoate la lumina!
    Poti sa-i dai cu glaspapirul, smirghel, pile, ciocolata,
    Tot ce-ncerci este zadarnic, ti-a iesit din uz si gata!
    Geaba-ncerci, geaba te zbuciumi si degeaba-ti iesi din fire.
    Nu te mai vaita la lume, nu e vina nimanui,
    Leaga-o cu-n siret sau funda, fa-i un nod si pune-o-n cui!
    Sunt atitea chei pe lume, cheia „sol ” si cheia ” FA „,
    Dar asta nu te-ncalzeste daca n-ai tu cheia ta.
    Si… zicind cum zic batranii… la o tinerete noua,
    Zici… privindu-ti… amintirea…
    „AH, DE-AS FI AVUT EU DOUA! „

  9. Nu stiu! Eu nu scriu nici scrisori, nici romane, nici
    poesii. Dar insa, deci, aia de mai sus e poesie? Si suntem chiar atat de nesimtiti cu totii incat sa nu mai vrem sa stim? Sa ne aducem aminte? Suntem porci? Ca el?
    Florin Caloianu

  10. UNA E SA FI STAPAN PE INELE SI ALTA SA FI STAPANIT DE ELE….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: